De ce nu mi se pare ipocrizie sa ajuți oamenii din Ucraina

5 Mar

foto via diverse grupuri de pe Telegram

Se scriu multe zilele astea despre război pe Facebook. Pro Putin. Contra Zelenski. Multă tristețe. Plin de hate. Știți și voi.

Inteleg ca se întâmplă multe necazuri pe lumea asta. Din păcate, nu le putem rezolva pe toate și nu ii putem ajuta pe toți. De asta cred ca dacă fiecare si-ar găsi felia lui în care sa ajute, lumea asta ar fi mult mai buna.

Eu m-am simțit atacata atunci când am fost făcută ipocrita pentru ca am ajutat ucrainieni. Și am sa va explic de ce cred eu ca nu sunt.

Știți situațiile alea tragice în care cineva cunoscut are nevoie de sânge? Și te chinui sa mobilizezi lumea sa mearga sa doneze. Și oamenii merg de dragul omului sau pentru tine. Nici nu contează motivul. Unii donează constant. Alții au donat sange pentru prima data. Ideea e ca cei apropiați vor sa ajute fara sa se gandeasca de doua ori.

Asa si cu Ucraina. Ne doare ce se întâmplă acolo pentru ca e foarte aproape de casa noastră. Ne doare și sărim sa ii ajutam pentru ca sunt vecinii noștri. Ne doare și asta ne facem sa ne mobilizam mai puternic. Unii ajuta pentru prima data. Alții sunt veterani. Ce mai contează? Nu e important ca ne ajutam?

Nu știu cât sens are ce am scris, dar în capul meu se leagă. Cred ca asta e explicația pentru care simt durerea asta în suflet și nevoie arzătoare de a ajuta. Și nu, nu ma simt ipocrita.

Sa ne citim cu bine.

One Response to “De ce nu mi se pare ipocrizie sa ajuți oamenii din Ucraina”